Impurități

235
Asemenea unei frunze veștejite,
aveți mesagerul morții alături.
Chiar dacă urmează o călătorie lungă,
încă nu ați făcut nicio provizie.

236
Grăbiți-vă întru cultivarea înțelepciunii;
clădiți-vă o insulă.
Scăpați de întinare și pângărire,
veți deveni ființe nobile.

237
A sosit momentul să vă aflați
în prezența domniei sale, Moartea.
Nu e răgaz de odihnă în timpul călătoriei,
și totuși ce provizii v-ați făcut?

238
Grăbiți-vă întru cultivarea înțelepciunii;
clădiți-vă o insulă.
Scăpați de întinare și pângărire,
veți fi eliberați de naștere și de moarte.

239
Treptat, treptat,
clipă cu clipă,
înțelepții își înlătură propriile impurități
așa cum un aurar înlătură zgura.

240
Așa cum fierul e distrus de rugina pe care o produce,
cei care înfăptuiesc rău sunt corodați de propriile acțiuni.

241
Lipsa studiului duce la uitarea învățăturilor;
neglijarea atrage stricăciunea căminului;
lenea duce la pierderea frumuseții;
nebăgarea de seamă nimicește atenția.

242
Desfrânarea
îi înjosește pe cei ce o practică;
zgârcenia îi înjosește pe cei ce ar putea dărui.
Faptele care își înjosesc făptuitorul
sunt cu siguranță întinări.

243
Însă cea mai gravă întinare dintre toate este ignoranța.
Purificați-vă de aceasta și veți fi liberi.

244
Viața pare să fie ușoară
pentru insul căruia îi lipsește rușinea,
care este la fel de neobrăzat precum o cioară,
arogant, agresiv, băgăreț și viciat.

245
Viața nu este ușoară pentru cei ce au simțul rușinii,
cei modești, cu mintea pură și detașați,
drepți și contemplativi.

246-247
Insul care distruge viața, nu ține seama de adevăr,
iresponsabil sexual,
care ia ceea ce de drept nu îi aparține
și se lasă fără băgare de seamă în voia drogurilor
își distruge tocmai rădăcinile propriei vieți.

248
Insul cufundat în bunătate
trebuie să știe cele ce urmează:
lipsa stăpânirii de sine e dezastruoasă.
Nu permiteți lăcomiei și purtării nepotrivite să vă prelungească agonia.

249-250
Pe oameni îi inspiră să fie generoși
credința lor și încrederea.
Dacă ajungem nemulțumiți de ceea ce ni s-a dat,
meditația noastră va fi stăpânită de aflicțiune mintală nesfârșită;
însă dacă suntem liberi de această nemulțumire, meditația noastră e plină de pace.

251
Nu există niciun alt foc precum voluptatea,
nicio obstrucție precum ura,
nicio capcană precum decepția
și nicio vâltoare precum râvna.

252
E ușor a vedea defectele altora,
însă e nevoie de curaj pentru a privi la cele proprii.
Cum se întâmplă cu pleava,
un ins ar putea alege neajunsurile altora,
în timp ce și le ascunde pe cele proprii;
așa cum un vânător șiret
s-ar putea ascunde de pradă.\

253
Cei ce sunt mereu în căutarea defectelor altora –
prejudecățile lor sporesc și se află departe de libertate.

254
În aer nu se găsesc drumuri,
nu există o altă liberare în afară de Cale.
Majoritatea se dedau proliferării,
de care Cei Treziți sunt eliberați.

255
În aer nu se găsesc drumuri,
nu există o altă liberare în afară de Cale.
Nu există lucruri condiționate care să fie permanente,
și totuși Buddha rămân neperturbați.